                MELANCOLIE

                (fragment)

   



Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta,

Prin care trece alba regina noptii moarta.

O, dormi, o, dormi in pace printre faclii o mie

Si in mormant albastru, si-n panze argintie,

In mausoleu-ti mandru, al cerurilor arc,

Tu adorat si dulce al noptilor monarc!

Bogata in intinderi sta lumea in promoroaca,

Ce sate si campie c-un luciu val imbraca;

Vazduhul scanteiaza si ca unse cu var

Lucesc zidiri, ruine pe campul solitar.

Si tintirimul singur cu strambe cruci vegheaza,

O cucuvaie sura pe una se aseaza,

Clopotnita trosneste, in stalpi izbeste toaca,

Si straveziul demon prin aer cand sa treaca,

Atinge-ncet arama cu zimtii-aripei sale

De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale.

                             Biserica-n ruina



	Mihai Eminescu

	1876, 1 Septembrie

.

